„Datele sunt noul petrol.” Dar, spre deosebire de petrol, datele pot fi furate, criptate, corupte sau șterse – adesea toate patru, în același atac.

Într-o economie digitală în care orice organizație, de la startup-uri la instituții publice, își stochează informațiile critice în format electronic, pierderea datelor nu mai este doar un inconvenient – este o amenințare existențială. Aici intervine Backup ca Serviciu (BaaS): o soluție externalizată, scalabilă și automatizată de protecție a datelor, livrată prin cloud.

BaaS permite organizațiilor să salveze copii ale datelor în locații sigure, fără a fi nevoite să investească în infrastructură proprie sau să gestioneze procesele complexe asociate backup-ului tradițional. Prin automatizarea proceselor de backup și restaurare, BaaS reduce riscul de eroare umană și asigură o recuperare rapidă în caz de dezastru.

Această protecție devine cu atât mai importantă în contextul creșterii explozive a atacurilor ransomware. În loc să fure date, ransomware-ul le criptează și solicită răscumpărare pentru deblocare. Organizațiile fără backup-uri funcționale și izolate se văd adesea obligate să plătească – o alegere riscantă, costisitoare și adesea inutilă. Backup-urile reziliente, păstrate în afara rețelei compromise, oferă o cale clară de recuperare fără a ceda șantajului informatic.

Într-o lume în care atacurile cibernetice nu mai sunt o posibilitate, ci o certitudine statistică, BaaS nu mai este opțional. Este infrastructură critică pentru supraviețuirea operațională.

Ransomware: o amenințare în evoluție

Ce este ransomware-ul?

Ransomware-ul este un tip de malware–software malițios–care blochează accesul la fișierele victimei prin criptare, solicitând o plată (de obicei în criptomonedă) pentru deblocare. În unele cazuri, atacatorii amenință și cu publicarea datelor sensibile, o tactică cunoscută sub numele de șantaj dublu. Spre deosebire de virușii tradiționali, ransomware-ul nu se răspândește neapărat agresiv, ci este conceput pentru a maximiza profitul prin țintirea datelor valoroase.

Modele de atac

Există două tipare principale în care se manifestă ransomware-ul:

• Ransomware ca marfă (commodity ransomware): Aceste atacuri sunt complet automatizate și distribuite în masă. Infractorii cibernetici folosesc kituri preconfigurate pentru a trimite valuri de emailuri de phishing sau pentru a exploata vulnerabilități cunoscute, fără a cunoaște în prealabil țintele. Scopul este extorcarea unui număr mare de victime cu un efort minim.
• Ransomware operat de oameni (human-operated ransomware): Acest model este mult mai sofisticat. Atacatorii selectează ținte specifice, se infiltrează în rețea, se mișcă lateral și își adaptează tehnicile în timp real. Astfel de atacuri pot dura săptămâni sau luni, timp în care atacatorii își consolidează accesul și extrag date valoroase înainte de criptare.

Etapele unui atac ransomware

Un atac ransomware bine executat urmează, de regulă, un set de pași predictibili:

Acces inițial: Atacatorii obțin acces prin metode precum emailuri de phishing, folosirea unor credențiale furate sau exploatarea unor servicii expuse cum ar fi Remote Desktop Protocol (RDP).

Escaladarea privilegiilor și mișcarea laterală: Odată intrați, aceștia caută să obțină privilegii administrative, apoi se deplasează în rețea pentru a compromite cât mai multe sisteme.

Exfiltrarea datelor: Înainte de criptare, datele sensibile sunt extrase și trimise către servere controlate de atacatori, pregătind terenul pentru șantajul dublu.

Criptarea datelor și șantajul dublu: Fișierele sunt criptate, iar victimelor li se cere o răscumpărare. Dacă refuză, datele pot fi publicate sau vândute, amplificând daunele reputaționale și legale.

Această evoluție a ransomware-ului, de la un simplu blocaj de fișiere la operațiuni strategice de extorcare, face ca protecția proactivă a datelor, cum este Backup ca Serviciu (BaaS), să fie nu doar recomandabilă, ci esențială.

Vulnerabilitățile sistemelor tradiționale de backup

Backup-ul, cândva considerat o simplă poliță de asigurare digitală, a devenit acum una dintre cele mai vulnerabile componente ale infrastructurii IT. Odată compromis, el nu doar că nu mai oferă protecție, ci devine chiar un vector de risc.

Realități dure

Conform Revista Biz, 93% dintre atacurile cibernetice vizează în mod direct backup-urile. Aceasta nu este o coincidență: dacă rezervele de date sunt compromise, organizația nu mai are opțiuni reale de recuperare. În astfel de cazuri, atacatorii obțin putere absolută asupra victimei.

Și chiar dacă backup-ul pare intact, șansele reale de restaurare completă sunt alarmant de mici. Capital raportează că 58% dintre backup-uri eșuează în procesul de restaurare. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre organizații descoperă prea târziu că backup-ul lor era doar o iluzie de siguranță.

În fața unui atac ransomware, majoritatea firmelor cedează șantajului. Adevărul notează că 80% dintre companii au plătit răscumpărări, dar 21% dintre acestea nu și-au recuperat niciodată datele. Așadar, plata nu garantează nici pe departe salvarea.

De ce eșuează backup-urile tradiționale?

Lipsa izolației. Multe sisteme de backup sunt conectate direct la rețeaua principală sau la medii accesibile atacatorilor. Acest lucru face ca backup-ul să fie la fel de vulnerabil ca datele originale. Fără izolație fizică sau logică (air-gapping, autentificare multifactor, control granular de acces), backup-ul este o țintă ușoară.

Lipsa testării automate. Backup-ul care nu este testat regulat este pur și simplu o presupunere. În lipsa unor procese automate de verificare și restaurare periodică, organizațiile descoperă defecțiunile abia când este prea târziu.

Lipsa scalabilității & vizibilității. Pe măsură ce volumele de date cresc, backup-urile tradiționale nu reușesc să țină pasul. Lipsa unei arhitecturi scalabile duce la timpi lungi de backup, erori de sincronizare și spații de stocare insuficiente. În paralel, lipsa vizibilității–rapoarte clare, auditabilitate, monitorizare în timp real–face imposibilă identificarea unei breșe sau a unui eșec înainte ca acesta să producă pagube.

Într-un peisaj digital dominat de atacuri sofisticate, backup-ul tradițional nu mai este suficient. Este, de cele mai multe ori, un punct slab exploatat cu precizie matematică.

BaaS ca soluție de reziliență cibernetică

Într-un peisaj digital în care atacurile ransomware și pierderile accidentale de date devin din ce în ce mai frecvente, Backup ca Serviciu (BaaS) oferă o soluție esențială pentru reziliența cibernetică. Alegerea unui BaaS robust înseamnă mai mult decât simpla copiere a datelor; înseamnă adoptarea unei arhitecturi de protecție activă care rezistă la compromitere și permite o recuperare eficientă.

Caracteristicile unui BaaS robust

• Imutabilitate: Un backup imutabil nu poate fi modificat sau șters nici măcar de utilizatori privilegiați sau de atacatori care au obținut acces la sistem. Acest lucru împiedică criptarea sau ștergerea backup-urilor în cazul unui atac ransomware.
• Izolare (air-gapped): Separarea fizică sau logică între backup și rețeaua de producție reduce drastic suprafața de atac. Un backup izolat nu este accesibil prin protocoalele obișnuite de rețea, ceea ce îl face invulnerabil în fața atacurilor laterale.
• Automatizare: Backup-urile realizate automat elimină riscul erorilor umane și asigură consistența operațională. Politicile de backup pot fi configurate astfel încât să ruleze la intervale regulate, garantând actualizarea permanentă a datelor salvate.
• Restaurare rapidă: Obiectivele de punct de recuperare (RPO) și de timp de recuperare (RTO) sunt indicatori critici ai eficienței unui plan de backup. Un BaaS performant permite restaurarea sistemelor și fișierelor critice în câteva minute, nu ore sau zile, minimizând astfel timpul de nefuncționare și impactul operațional.

Avantajele BaaS față de backup-ul on-premises

• Costuri previzibile & scalabilitate: Spre deosebire de infrastructurile on-premises, care necesită investiții semnificative în hardware și mentenanță, BaaS funcționează pe modelul pay-as-you-go. Acest lucru permite o ajustare dinamică a capacității de stocare, în funcție de nevoi, fără cheltuieli de capital suplimentare.
• Reducerea presiunii asupra echipelor IT interne: Administrarea backup-urilor devine responsabilitatea furnizorului de BaaS, eliberând resurse interne care pot fi direcționate spre inițiative strategice. În plus, actualizările și patch-urile sunt gestionate centralizat, reducând riscul de configurări greșite sau vulnerabilități neadresate.
• Vizibilitate centralizată & auditabilitate: Platformele moderne de BaaS oferă dashboard-uri intuitive și rapoarte detaliate privind starea backup-urilor, istoricul restaurărilor și alertele de integritate. Această transparență sporește capacitatea de audit și conformitate cu reglementările, precum GDPR sau ISO 27001.

În contextul actual, în care continuitatea operațională este o cerință de bază, BaaS nu mai este un „nice-to-have”, ci un pilon fundamental al strategiei de securitate cibernetică.

Cultura securității și strategia de backup

Gândirea proactivă

O cultură solidă a securității începe cu o mentalitate proactivă. În mod îngrijorător, 62% dintre organizații nu au încredere că-și pot recupera datele în urma unui atac de tip ransomware. Aceasta nu reflectă doar o lipsă de încredere tehnologică, ci mai ales un deficit strategic: lipsa planificării riguroase a backup-ului, testelor de restaurare și educației angajaților. 

Politici și proceduri

Implementarea unei strategii de backup coerente presupune reguli clare și testabile. Una dintre cele mai robuste este regula 3-2-1-1-0:

• 3 copii ale datelor
• 2 medii de stocare diferite
• 1 copie off-site (în afara locației principale)
• 1 copie imutabilă sau offline (de exemplu, pe bandă magnetică sau într-un cloud cu versiuni read-only)
• 0 erori la testele de restaurare

Această abordare nu este doar un set de bune practici, ci un cadru operațional pentru reziliență. Backup-urile trebuie testate periodic prin disaster recovery drills–simulări controlate ale unor incidente majore. În paralel, un plan de răspuns și comunicare în caz de atac trebuie să fie actualizat constant, pentru a asigura coordonarea între IT, management și echipele de comunicare.

Educația angajaților

Într-un peisaj dominat de atacuri prin inginerie socială, educația continuă a angajaților devine un pilon-cheie al strategiei de backup. Simulările de phishing, desfășurate regulat, permit evaluarea reacției utilizatorilor finali în fața unor tentative realiste de compromitere. La fel de important, trebuie stabilite proceduri clare de raportare a incidentelor, astfel încât orice anomalie să fie semnalată rapid și documentată corespnzător.

În lipsa unei culturi organizaționale bine înrădăcinate în securitate, chiar și cele mai sofisticate soluții de Backup ca Serviciu devin vulnerabile.

Investiții în protecția datelor și tendințe viitoare

Protecția datelor a devenit o prioritate strategică pentru organizațiile care înțeleg că backup-ul nu mai este doar o funcție IT, ci un pilon al continuității operaționale. În 2023, bugetele alocate pentru protecția datelor au crescut cu 6,5% față de anul anterior, reflectând preocuparea tot mai mare pentru amenințările cibernetice, în special ransomware-ul sursa.

Această creștere a investițiilor este un indicator clar al maturizării organizațiilor în ceea ce privește gestionarea riscurilor informaționale. Companiile cu un grad ridicat de maturitate integrează soluțiile de backup în arhitectura lor de securitate cibernetică, tratând datele ca resursă critică a afacerii, nu doar ca fișiere de salvat.

În contextul transformării digitale, Backup ca Serviciu (BaaS) devine un element fundamental. Odată cu adoptarea pe scară largă a DevOps, a livrării continue (CI/CD) și a infrastructurii containerizate (de exemplu, Kubernetes), backup-ul trebuie să fie elastic, automatizat și integrabil nativ în aceste fluxuri. În lipsa acestei integrări, datele devin puncte vulnerabile într-un sistem altfel agil.

Privind spre viitor, tehnologiile emergente precum inteligența artificială și învățarea automată vor juca un rol esențial în detecția anomaliilor în cadrul backup-urilor–semnale timpurii ale unei posibile breșe sau infiltrări ransomware. În paralel, paradigma Zero Trust Data Management promovează ideea că niciun utilizator sau aplicație nu ar trebui să fie implicit de încredere, nici măcar în interiorul rețelei organizației.

În cele din urmă, backup-ul nu va mai exista în izolare, ci va funcționa ca parte integrantă a unui ecosistem mai larg de cyber resilience–un concept care combină securitatea, disponibilitatea și capacitatea de recuperare a datelor într-o singură strategie coerentă. Astfel, investițiile în BaaS nu sunt doar costuri tehnice, ci asigurări de afaceri pentru un viitor digital imprevizibil.

Partenerul IT: O necesitate strategică pentru reziliența datelor în România

Implementarea corectă a unei strategii de backup, precum regula 3-2-1-1-0, și gestionarea unei soluții BaaS robuste sunt procese complexe. Să fim realiști: acest lucru necesită expertiză tehnică aprofundată, monitorizare constantă și resurse dedicate. Pentru majoritatea IMM-urilor din România, această realitate ridică întrebări critice: Cine va selecta furnizorul BaaS corect și se va asigura că backup-urile sunt cu adevărat imutabile? Cine va efectua testele trimestriale de restaurare pentru a garanta că datele pot fi recuperate? Și, cel mai important, cine va gestiona procesul de restaurare sub presiune, la ora 3 dimineața, în timpul unui atac ransomware?

Chiar și atunci când strategia este clară, găsirea și menținerea expertizei necesare pentru a o executa impecabil este o provocare majoră. Costul unei singure greșeli – un backup neizolat corespunzător, un test de restaurare eșuat sau o configurare vulnerabilă – poate anula complet investiția și poate lăsa compania expusă.

Realitatea pieței din România este că majoritatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu două mari probleme: un deficit acut de specialiști în securitate cibernetică și bugete limitate care fac angajarea unui expert dedicat în protecția datelor aproape imposibilă.

Aici intervine rolul strategic al unui partener IT specializat. O companie de servicii IT gestionate (MSP) precum NetITworks nu este un simplu furnizor de software, ci acționează ca un departament de reziliență cibernetică externalizat, adaptat nevoilor și bugetului unui IMM. Un partener te poate ajuta să auditezi riscurile, să implementezi corect o strategie de backup modernă, să monitorizezi proactiv integritatea datelor 24/7 și să gestionezi recuperarea în caz de dezastru – totul pentru o fracțiune din costul angajării de personal intern.

Backup-ul tău, responsabilitatea noastră: Asigurarea continuității în noul peisaj al amenințărilor

A trata backup-ul ca pe o simplă bifă într-o listă înseamnă a ignora realitatea brutală a amenințărilor actuale. O strategie de protecție a datelor nu este un cost, ci o investiție directă în continuitatea, reziliența și reputația companiei tale. A venit timpul să treci de la speranță la certitudine.

Contactează echipa NetITworks astăzi pentru o discuție personalizată. Descoperă cum pachetele noastre de Externalizare IT și Soluții de Securitate te pot ajuta să implementezi o strategie completă de protecție a datelor.

Ne putem ocupa de tot, de la proiectarea unei arhitecturi de backup 3-2-1-1-0, la implementarea unei soluții BaaS cu backup-uri imutabile și izolate, dezvoltarea unui plan de răspuns la incident și asigurarea unei mentenanțe proactive prin teste de restaurare periodice.